In ultima perioada, am incercat sa observ mai atenta: cum ma ajuta “momentele de tihna” in “viata dintre momente”?

S-au asternut deja 4 ani, de cand, sub umbrela “momente e tihna” incerc sa practic un exercitiu care isi indreapta atentia constient spre a invata continuu si constant sa mai iau cate o pauza intentionata sau nu, dar fara sa ma simt vinovata. Iar pauzele de tihna au forme diverse si poate da, pe alocuri, pot crea acel efect al romanticizarii, dar vorbim si despre asta.

Un moment de tihna nu trebuie gandit, el trebuie simtit.

Un moment de tihna este un MOMENT si da, intentia lui poate fi de a crea o viata mai plina de momente de tihna. Dar o viata intreaga de tihna, NU EXISTA.

Eu nu cred intr-o viata intreaga de tihna, deoarece stiu ca lucrurile nu se afla intotdeauna in controlul meu, iar viata uneori are darul de a-mi asezona ziua cu putina agitatie, cu activitati care ma implica, cu intalniri la care nu vreau sa fiu prezenta dar este necesar, cu lucruri care trebuie facute in viata de adult si om responsabil. Dar, pot alege cum vreau sa imi fie viata dintre momente.

Deseori, in acesti 4 ani, am observat si mici ironii vis-a-vis de postarea momentelor de tihna, iar ele apareau adesea atunci cand fie imi manifestam oboseala de la santier, fie mai ventilam cu privire la activitati din sfera profesionala, fie imi expuneam lipsa de energie si creativitate. Iar atunci, replica nu intarzia sa apara: ” no’, unde iti sunt momentele de tihna?”

Momentele de tihna nu inseamna ca sunt zen 24 din 24 si nici ca am descoperit nemurirea sufletului.

Se numesc momente, pentru ca sunt definite ca si actiuni cu o durata scurta/medie de timp:

• 15 minute sa imi beau cafeaua de dimineata, in liniste, pe balcon si sa surprind pasarile cantand

• o jumatate de ora seara in gradina, dupa 8 ore petrecute stand pe scaun si alte activitati care ma asteapta acum, acasa

• 20 de minute de citit dupa-masa

• in lipsa de energie si chef de munca, o lumanare aprinsa, o muzica relaxanta in fundal, 10-20 de minute pe canapea, poate un episod dintr-un serial, in cautarea unui imbold de a ma activa

Sa am parte de momente de tihna, nu inseamna ca am o viata lipsita de griji, cu prea mult timp si foarte romantica.

Iar despre romanticizare, voi reveni alta data, dar pot spune, din experienta mea, doar atat: in urma cu 10-15 ani cand scriam pe vechiul blog, mi se spunea ca scriu metaforic si trist, acum cand scriu despre frumos si pun frumosul si recunostinta inainte, e prea romanticizat. Cu lumea, nicicum nu e bine. Asa ca fac ca mine si scopul e doar unul: sa nu fac rau.

Insa astazi, am vrut sa scriu si sa las un exemplu de moment de tihna, de la intentie pana la efectele lui in viitor.

Gatitul si “cocalitul” este un soi de moment de tihna la noi acasa. Gurmanzi din fire, ne place sa gatim acasa, sa incercam retele noi la care papilele noastre gustative au dansat rumba cu o seara inainte. Sa coc o paine sau cinemmol rolls, o focaccia sau o banana bread, este o activitate de relaxare pentru mine.

Si inevitabil, imi place sa incerc retete noi, insa am observat un tipar simpatic.

Petrec foarte mult timp in a viziona retete, in a le salva si a le pune deoparte pe mai tarziu.

Apoi, peste un timp, vad alta, o testez, imi place si raman acolo o lunga perioada de timp: ce? nu v-am inebunit cu cinemmon rolls si banana bread?

Abia cand am citit anul acesta Paradoxul alegerii scrisa de Barry Schartz, mi-am dat seama unde imi e problema. O stim cu totii: e prea multa informatie in online si nu numai.

Lumea noastra, e despre mai mult si mai mult, managementul timpului si cresterea productivitatii, eficientizare si multe altele. Sunt bune si probabil bine intentionate, dar ar trebui sa ramana in anumite sectoare si domenii, nu si in viata noastra personala ca si o presiune ca nu esti destul.

Atunci am constientizat ca:

• ma pasioneaza managementul timpului, dar nu pentru ca vreau sa fac mai mult. Ci pentru ca vreau sa fac mai bine si mai repede ce TREBUIE facut si sa fac mai mult din ceea ce imi place.

• vreau sa scad numarul optiunilor din viata mea de zi cu zi

Cat despre momentele mele de tihna culinare, am luat o decizie:

• vreau sa imi creez un caiet cu retete, mda…ca si cel al mamei, al bunicii, deoarece deseori revin la gandul ca stiau ei ce stiau pe vremuri. Stiau din lipsa de optiuni, dar le face un bine deseori.
• vreau sa imi cumpar cateva carti cu retete pe care sa le incerc si usor sa devina rutina in casa noastra

Facem o pauza, momentele de tihna si rutina, sunt pentru mine 2 elemente care ma ajuta in a pastra un echilibru, a castiga timp pentru a face mai des si mai mult ceea ce imi place.

In aprilie, am citit si Revolutia glucozei scrisa de Jessie Inchauspé, probabil de la samanta semanata in iarna cu privire la optiunile mele culinare. Si in acelasi timp, am descoperit-o si pe Mihaela Sava @prajiturela pe Instagram si tare mult mi-a placut omul Mihaela. Am rezolnat cu ea de la primele video-uri, fiind si un storyteller desavarsit, iar favoritul meu ramane “Cum am salvat un sat intreg de femei in a mai fi intrebate – Auzi, da tu cand faci copii?”

Directia ei culinara se apropia de a mea, iar in luna mai cand si-a lansat a doua carte scrisa impreuna cu nutritionista Ana Anghel, am stiu ca am deja ca o sa am primele mele 2 carti cu peste 100 de retete si cu peste 100 de retete de prajituri, direct pe rafturile mele goale din bucatarie.

Pe 1 mai, asezata frumos in balcon la soare, am intrat pe www.bookzone.ro si am profitat de promotia 1 mai CITIToresc si mi-am ales pachetul cu cele 2 carti, plus una bonus ca niciodata nu e destul cand vine vorba despre carti. Le-am asteptat ca pita calda, ca sa le rasfoiesc, sa profit si de finalul de saptamana in care mergem la aprovizionat si imi cumpar ceea ce imi trebuie pentru noile preparate cu care ne delectam de acum incolo. Am rasfoit-o deja si pot spune ca nu am dat gres, am deja cateva preparate pe care stiu deja ca le voi servi dimineata in tihna la birou la micul dejun, cateva pe care abia astept sa le testez cu Emanuel (dar maine facem Mic sandvis reteta tot de la Prajiturela).

Imi doresc sa le iau pe indelete, le am pe toate intr-un singur loc, mereu la indemana pe raftul din bucatarie. Mi-am restrans optiunile si asta deja mi-a eliberat din spatiul mintii. Voi avea posibilitatea sa introduc preparate noi in casa nastra, dar nu mai vreau sa pierd timpul facand scroll si ajungand in strafundurile internetului la video-uri cu pisici, doar pentru ca eu cautam cum sa fac un chec.

Acesta a fost un moment de tihna. A inceput cu un alt moment de tihna, in care m-am gandit la ceeea ce nu imi place si ceea ce imi place la partea de a testa retete. Am identificat si am semanat samanta. La momentul potrivit, intr-un alt moment de tihna, mi-am facut comanda in liniste si cu mult entuziasm.

Iar, cum deseori spuneam, pentru ca monentele de tihna sunt mereu asezonate si cu un pahar de vin, bucuria mi-a fost si mai mare cand in colet am gasit si un voucher la www.vinregal.ro si iata cum astfel, o sa ne mai luam un moment in acest week-end sa ne alegem cateva vinuri bune, pe care sa le savuram cu cei dragi sau chiar si singuri, in mici momente de tihna.

Momentele de tihna conteaza. Conteaza ele, dar conteaza si impactul pe care il creeaza in viata….viata dintre aceste momente.